Doresc sa incep partea a doua din povestea vietii mele facand urmatoarea precizare : Cativa prieteni dintre cei care au citit prima parte a relatarii, se pare ca au avut indoieli in legatura cu faptul am cunoscut toata pleiada de martori dintre cei amintiti de mine cu numele, care au facut multi ani de inchisoare! Este problema lor! Dar, ca sa inlatur orice confuzie, pot sa spun in fata lui Dumnezeu si Hristos, ca tot ce am scris in prima parte este adevarat 100%.
In partea a doua voi aduce si alte argumente in plus! Multi dintre Martorii lui Iehova au impresia ca fratii nostri au facut multi ani de inchisoare, deportari si lagare, familii si vieti distruse, doar pentru Wachtower! Este fals! Fratii au facut inchisoare doar pentru activitatea lor de "stalpi" ai adunarii, si in special pentru predicare si activitate crestina! Credeti ca apostolii Domnului au fost arestati si persecutati pentruca erau membrii ai Congregatiei crestine de atunci? Daca ar fi fost asa, insemna ca toti discipolii de atunci trebuiau arestati! Dar nu s-a intamplat acest lucru! Diavolul si agentii lui i-au atacat doar pe cei mai activi dintre ei, pe "stalpii congregatiei" crestine!
In mod asemanator au decurs lucrurile, desigur cu unele exceptii si cu fratii nostri, s-au cu unii conducatori ai altor grupari crestine! De exemplu, in Braila au fost arestati si condamnati in anul 1985, urmatorii Martori ai lui Iehova :
Supraveghetorul de district Volintiru Ilie, supraveghetorul de circumscriptie Chisca Constantin, batranii congregatiei Cismaru Emilian, Pascal Dumitru, Durbaca Jan, Mocanita Vasile, Capitaneanu Dumitru, zis Mitica marinarul si doi slujitori auxiliari, Gigel si Serban Traian, in timp ce unii membrii ai congregatiei in alta ocazie au primit amenzi contraventionale de la 1000 la 5000 de lei conform cu decretul 153/1970, s-au au fost numai anchetati!
Anchetatorii nostri de atunci ne spuneau : "Mai baieti, faceti religie acasa cu parintii, sotia si copiii! Nu mai predicati atat de provocator, si nu mai tineti cuvantari la sute de persoane la nunti, inmormantari si adunari clandestine! Acest lucru, ii durea teribil de mult! Din acest motiv fac urmatoarea declaratie : "Noi nu am facut puscarie pentru organizatie, ci pentru activitatea noastra, inclusiv distribuirea de biblii, carti, reviste si brosuri, lucruri pe care le faceau si alti martori, fara ca sa fie insa arestati!
Adevarul este este ca fratii au stat prin puscarii si colonii pentru activitatea lor deosebita de stalpi ai congregatiei in comparatie cu alti martori, cat si pentru faptul ca au crezut intr-o neutralitate adevarata, care este de altfel si scripturala! Ca sa te trezesti la un moment dat, ca organizatia in care ai pus tot sufletul tau, tocmai pentru ca sustinea neutralitatea crestina, (probabil ca atunci avea anumite interese sub "cortina de fier"), se intoarce la 180 de grade si devine membra in Ministerul Cultelor, cu inscriere si reprezentare la ONU si OSCE! Aceasta este o drama inimaginabila pentru toti Martorii Lui Iehova, care inca mai au un dram de constiinta crestina! Ca sa intelegem corect unele lucruri, voi face o declaratie uimitoare : Wachtower nu agreea nici ea modul nostru de actiune si ne reprosa destul de des prin reprezentantii ei, ca "suntem prea zelosi" in lucrare si ca provocam autoritatile, dupa care ne penaliza administrativ tocmai pentru acest lucru!
Adica eram loviti din doua directii! La unele actiuni de acest gen, m-am referit atunci cand am spus ca noi ca martori eram prinsi intre "ciocanul" securisto-comunist din Romania si "nicovala" Wachtower! Voi reveni cu o relatare incredibila in acest sens, putin mai tarziu!
Doua inmormantari a doi frati curajosi, care au fost urmarite de autoritatile de securitate ale statului roman:
Am sa incep relatarea partii a doua cu o cuvantare memorabila pe care am tinut-o la Arad in anul 1978, cu ocazia inmormantarii fratelui Gorunovici Gheorghe! Multi dintre cei peste 700 de Martori ai lui Iehova care au participat au ramas cu o mica dilema in mintea lor : Cine a fost fratele tanar care a tinut cuvantarea de inmormantare, in timp ce securitatea filma la vedere dintr-un microbuz tot evenimentul? De unde era acesta, si unde a disparut imediat dupa cuvantare?
Fratele Gorunovici era un om puternic, curajos si plin de empatie, un discipol care i-a ajutat pe foarte multi dintre fratii cu care a fost intemnitat! Acest frate a executat efectiv, 17 ani de inchisoare! Familia sa a fost distrusa de catre "fratele" Savu Gabor, un securist strecurat in organizatie si care timp de 13 ani a fost presedinte sau "serv de tara" pe 'linie", cum se spunea atunci! Acesta, a sedus-o pe sotia fratelui Gorunovici Gheorghe in timpul uneia dintre condamnarile sale, si a trait cu ea! Aceasta a divortat de fratele, si-a luat pe cei doi baieti, si apoi a dus o viata retrasa departe de organizatie!
Astfel si-a pierdut fratele Gorunovici familia, libertatea si mai ales sanatatea, deoarece a fost otravit in timpul ultimei pedepse impreuna cu alti patru frati, care au si murit in detentie. El a fost salvat de un gardian care a aflat de situatie putin ai tarziu si i-a oferit un antidot spunandu-i :vei mai trai doi-trei ani, deoarece ficatul tau este grav afectat! Asa sa si intamplat, deoarece cam dupa trei ani fratele Gorunovici Gheorghe, a decedat la varsta de 68 de ani! Totusi, el s-a recasatorit cu o sora de etnie germana, Margareta, care, dupa decesul fratelui s-a retras in Germania intr-un azil, unde a fost bine ingrijita pana la decesul sau!
Acesta este omul pe care eu l-am onorat cu o cuvantare la inmormantare, in conditii de monitorizare extrema! Cand am plecat din Braila, habar nu aveam ca voi tine o cuvantare, mai ales ca nu eram familiarizat mai deloc cu un auditoriu de aproximativ 700 de persoane!
Fratii din Arad au insistat sa vorbesc eu, in conditiile in care inmormantarea era filmata pe fata de securitate dintr-un microbuz! M-am descurcat excelent, si am simtit cum Spiritul Sfant m-a intarit, mi-a dat cuvintele potrivite si mult curaj! Dupa discurs, fratii m-au scos prin alta curte, m-au dus la gara cu o masina de-a lor, si apoi am plecat cu primul tren spre Braila!
Mentionez ca fratii mi-au scos biletul de tren, mi-au dat un pachetel generos cu hrana pentru drum si apa minerala! S-au gandit intr-un timp foarte scurt, la toate detaliile! A fost o aventura foarte frumoasa, chiar daca ea a avut loc cu ocazia unei inmormantari crestine si sub o supraveghere intensa a securitatii!
Inmormantarea unui alt discipol, la fel de zelos si foarte curajos:Este cazul fratelui de origine maghiara Derzi Albert, care imi era unchi, deoarece era casatorit cu o verisoara a tatalui meu, numita Maria! Albert a fost cati-va ani croitorul comunei Gura Teghii din apropierea orasului Nehoiu, si a fost martorul care a studiat cu parintii mei, si pe care i-a botezat chiar el in anul 1950! Dupa cati-va ani, in anul 1955, Derzi Albert lucuia in Orasul Nehoiu atunci cand a izbucnit una dintre cele mai salbatice persecutii din Romania, in care numai pe relatia Nehoiu-Buzau-Bucuresti, au fost arestati, torturati si batuti 120 de Martori ai lui Iehova! Albert era unul dintre ei!
Sapte zile a stat securitatea in casa lui, l-au batut ingrozitor, i-au prins degetele de la maini la tatana usii, unul cate unul pana ce i le-au strivit pe toate complet, ca sa afle de la el numele altor frati! Va puteti imagina prin ce chinuri a trecut acest unchi al meu, pentru activitatea lui? A fost condamnat la 10 ani de inchisoare, din care a executat putin peste 5 ani, in conditii extrem de grele! Apoi, a fost trimis cu domiciliul obligatoriu in localitatea Latesti, de langa orasul Fetesti. Nu a mai parasit aceasta zona, pana la decesul sau la varsta de 78 de ani!
L-am onorat si pe el cu o cuvantare de inmormantare in fata a sute de sateni din satul Progresul, unde a decedat in locuinta unui fiu adoptiv din a doua casatorie, si unde locuiau multi adventisti si ortodocsi, care erau interesati sa vada cum va decurge o inmormantare tinuta de Martorii lui Iehova!
Dupa inmormantare, securitatea a facut cercetari ca sa afle identitatea martorilor care au participat la ea, dar fara succes! Este interesant faptul ca fiind intrebat de familia fiului adoptiv, cine o sa-l inmormanteze, Derzi Albert le-a raspuns ca vor veni fratii lui de credinta sa-l ingroape, aceasta in conditiile in care el nu mai luase legatura cu nimeni, de ani si ani de zile! S-a intamplat ca fiind in vizita la niste prieteni din Slobozia, am aflat intamplator despre el! Am plecat imediat acolo unde locuia, parca impinsi de o mana nevazuta, impreuna cu Pascal Dumitru, Rusu Tanase si Taban Costel din Galati, care avea o masina skoda, si asa am ajuns chiar atunci in satul Progresul, acolo unde Derzi Albert era deja decedat!
I-am spus familiei uluite de prezenta noastra, ca vom reveni marti la inmormantare, dupa care am plecat! Marti, am venit cateva zeci de martori din Braila si Slobozia pentru al inmormanta pe fratele Derzi, eveniment pe care l-am descris mai sus! Aceasta intamplare fantastica ne-a demonstrat la toti ce-i implicati, ce putere poate avea credinta unui om, care a putut anticipa ca vor veni fratii lui ca sa-l inmormanteze, desi el nu avea nicio legatura cu nimeni de foarte mult timp! Legaturile le-a facut insa Dumnezeu cu puterea sa, intr-un timp extrem de scurt si astfel i-a fost indeplinita si ultima sa dorinta!
Acum sa vorbim putin despre anchetele securitatii si metodele ei de a afla cum stau lucrurile intr-o congregatie, interogand un arestat care trebuia facut sa vorbeasca! Am cunoscut multi frati care au trecut prin multe anchete, dar pana acum niciunul nu a scris o relatare despre aceste lucruri! Este drept ca fratii mai povesteau din cand in cand prin ce situatii grele au trecut! Pentru informarea fratilor m-am decis sa scriu cateva lucruri pe aceasta tema : Cu anchetatorii trebuia sa-ti imparti raspunsurile pe trei directii principale :
1. Da, este adevarat si am facut cutare lucru, s-au am fost acolo! Asta deoarece anumiti frati au vorbit recunoscand anumite lucruri, implicandu-te si pe tine! Dupa intrebari iti dadeai seama ca anchetatorul stie sigur anumite lucruri, i-ar daca nu spuneai adevarul, erai batut pana ce recunosteai! Au fost cazuri cand anchetatorul i-a chemat pe toti fratii arestati la un loc, si le-a spus : "mai baieti, aveti o jumatate de ora sa va puneti toti de acord unii cu altii si cu faptele ca sa ajungeti la un numitor comun, ca de puscarie tot nu scapati! O sa va batem, pana recunoasteti tot!" Apoi, fratii discutau impreuna si stabileau fiecare ce au spus s-au n-au spus, se puneau de acord si scapau de anchete si de batai! Adevarul este ca unii frati mai slabi recunosteau faptele, printre ei erau si unii batrani de congregatie si slujitori auxiliari! In schimb, erau surori foarte curajoase si tari, care nu recunosteau nicio activitate! Pana la urma fiind pusi in fata probelor si a declaratiilor, recunosteau!
Cei mai multi dintre noi ii iertam imediat pe fratii mai slabi care recunosteau anumite activitati crestine, deoarece oamenii pot fi si mai slabuti! "Cei tari trebuie sa-i ingaduie pe cei slabi!"
Exista situatii mai importante de a aplica acest principiu biblic, decat atunci cand ne confruntam cu o audierie in fata unor anchetatori deosebit de duri? Va amintiti in ce conditii de tortura a fost cercetat Derzi Albert? Ne miram daca si astazi intalnim frati batrani care au ramas cu multe tare psihologice dobandite in acele timpuri, in care au stat ani de zile prin puscariile patriei, si abuzati de autoritati? Unii saracii, au dobandit boli psihice si chiar au fost pensionati din cauza aceasta?
Ar trebui sa ne intrebam : ce putem face pentru ei ca sa-i ingaduim mai bine, si sa le indulcim un pic viata? Unii dintre ei, satui de orice fel de dictatura, au fost exclusi de organizatie pentruca "vorbesc cam mult", si acuzati fals de apostazie, s-au impinsi spre o demisie! Credeti ca un om batran trecut prin anchete, nu face "alergie" atunci cand proprii lui frati il ancheteaza pentru unele presupuse delicte, iar acestia sunt niste tineri foarte indoctrinati de organizatie si inflexibili? Ne lasa oare inima sa le intoarcem spatele acestor frati, numai pentruca organizatia a devenit cinica si nerecunoscatoare?
Iisus a spus ca daca acesti discipoli "nu sunt vizitati la inchisoare" s-au cand sunt bolnavi, figurativ vorbind, in realitate este ca si atunci cand noi l-am trata chiar pe Isus Domnul lor, in acest fel? Citeste Matei 25:41-46, ca sa va convingeti de felul in care Isus vede lucrurile, si nu cum le vede o organizatie care-si "bate" fostii tovarasi de slujba! In ancheta, mai puteam raspunde si in felul urmator :
2. "Nu domnule anchetator, lucrurile nu stau deloc asa! Uitati care este adevarul! Apoi ii explicai anchetatorului tau cu calm varianta ta, desi poate ca un frate din cauza fricii a spus si lucruri neadevarate, ca sa scape de bataie, confirmand orice ii cerea anchetatorul fara sa se mai gandeasca la eventualele consecinte! De obicei, anchetatorul va pune lucrurile cap la cap lucrurile si pana la urma isi va da seama de situatie! El va aprecia sinceritatea ta! Daca situatia de moment o cere, ii poti raspunde anchetatorului si in felul urmator :
3. "Domnule anchetator, pe moment nu imi amintesc despre lucrurile de care ma intrebati acum! O sa ma mai gandesc la ele, si daca imi mai amintesc ceva, o sa va raspund sincer! El va fi nevoit atunci sa iti acorde un ragaz! Daca esti inchis intr-o celula, nu scapa din vedere faptul ca acolo exista cel putin un detinut-informator care colaboreaza cu anchetatorul tau si caute sa te traga de limba! In acelasi timp, discutia din celula ta este inregistrata cu ajutorul aparatelor speciale, apoi coroborata cu spusele informatorului, si chiar ca atunci nici nu mai este nevoie de recunoasterea ta! Totusi, pana la urma anchetatorul iti va pune in fata toate aceste probe, si poate chiar declaratiile unui frate mai slab, si atunci nu mai are niciun rost sa nu recunosti faptele, pentruca il enervezi pe anchetatorul tau, si iei bataie degeaba! Pot fi intalnite si alte situatii, insa poti fi sigur ca Iehova Dumnezeu si Domnul Isus te va ajuta : "Păziţi-vă de oameni, pentru că ei vă vor preda tribunalelor şi vă vor biciui în sinagogile lor.Da, veţi fi târâţi înaintea guvernatorilor şi a regilor din cauza mea, ca mărturie pentru ei şi pentru naţiuni. Dar, când vă vor preda, să nu vă îngrijoraţi gândindu-vă cum sau ce veţi spune, căci ce va trebui să spuneţi vi se va da în ceasul acela, fiindcă nu voi veţi vorbi, ci spiritul Tatălui vostru va vorbi prin voi. Mai mult, frate va da la moarte pe frate şi tată pe copil, iar copiii se vor ridica împotriva părinţilor şi îi vor omorî. Veţi fi urâţi de toţi oamenii din cauza numelui meu. Dar cine va persevera până la sfârşit, acela va fi salvat".
Apoi sa nu uitam ca proba poate merge si mai departe : "Să nu vă fie frică de cei care ucid corpul, dar nu pot ucide sufletul, ci temeţi-vă mai degrabă de cel care poate să distrugă atât sufletul, cât şi corpul în Gheenă!..."Ba chiar şi perii capului vă sunt toţi număraţi. De aceea, nu vă temeţi..."Dacă cineva mărturiseşte în faţa oamenilor că este în unitate cu mine, voi mărturisi şi eu în faţa Tatălui meu care este în ceruri că sunt în unitate cu el. Dar, dacă cineva mă reneagă în faţa oamenilor, îl voi renega şi eu în faţa Tatălui meu care este în ceruri". Matei 10:18-23, 28-33!
Intr-adevar unii frati si alti oameni ai credintei au murit in lagare si inchisori, dar fiti atenti ce promisiune face Domnul nostru Isus Hristos in favoarea celor fideli, este descoperita in cartea biblica, Revelatia :
"Nu te teme de lucrurile pe care le vei suferi. Diavolul va continua să-i arunce pe unii dintre voi în închisoare ca să fiţi puşi la încercare pe deplin şi ca să aveţi un necaz de zece zile. Dovedeşte-te fidel până la moarte, şi îţi voi da coroana vietii!" Revelatia 2:10.
Sa nu uitam niciodata de aceste lucruri, atunci cand ne raportam la cei care au fost inchisi pentru credinta si activitatea lor, si nu pentru un anume cult religios s-au organizatie, care de cele mai multe ori au fost complicii autoritatilor, asa cum a fost si servul pe tara Savu Gabor si acolitii lui ani de zile in interiorul organizatiei!
Ei erau aceia care ii dadeau pe frati pe mana autoritatilor! Clasa "Iuda" a existat, dintotdeauna! Acum suntem un pic mai calificati ca sa aparam in fata dregatorilor si chiar a regilor, nu-i asa dragi frati? Asadar trebuie sa fim constienti ca Dumnezeu cunoaste in orice moment probele noastre si ne va da biruinta si puterea de a trece prin ele, asa cum a procedat din timpul apostolilor si pana in zilele noastre!
Domnul Iisus Hristos nu-si i-a inapoi cuvintele : "Fii credincios pana la moarte, si-ti voi da cununa vietii!" Amin!
